În anul 1910, pe o stradă din centrul Bucureştiului era terminat un edificiu construit în stil ionic, similar templelor greceşti.
În anul 1910, pe o stradă din centrul Bucureştiului era terminat un edificiu
construit în stil ionic, similar templelor greceşti. Este vorba despre locul, în care Anastase Simu (academician român, doctor în științe politice și administrative, colecționar de artă, ocupând funcțiile de secretar la Legația
României la Berlin, membru de onoare al Academiei Române din 1933, născut la 25 martie 1854, la Brăila şi trecut la cele veşnice la 28 februarie 1935, la București) a fondat Muzeul Simu, care a funcţionat ca muzeu privat până în 1927, când Anastase Simu l-a donat statului român. Clădirea a fost demolată în 1960, în plină perioadă comunistă, iar pe locul ei a fost construit un magazin de confecţii renumit la acea vreme, “Eva”. Colecţia muzeului era împărţită în 5 secţii, cuprinzând: arta Antichității, cea românească, cea franceză, cea bizantină, iar în cea de-a cincea sală se
găseau grafica și colecția de miniaturi. Se găseau aici foarte multe lucrări de pictori şi sculptori francezi din secolele al XVIII-lea – al XIX-lea. Printre alte exponate se mai aflau mulaje italieneşti din secolul al XVI-lea sau icoane bizantine.
Astăzi, Muzeul Simu poate fi din nou vizitat, desigur, virtual. Mihai Guţanu, director în cadrul Administraţiei
muzeelor şi patrimoniului turistic, Primăria capitalei, ne spune mai multe: “Trebuie să le mulţumim celor de la
şcoala de arhitectură, Universităţii Ion Mincu. Acolo, în subsolul facultăţii, funcţionează încă de anul trecut un
muzeu virtual. Ideea celor de la Facultatea de arhitectură a fost să scoată acest muzeu virtual din interiorul
facultăţii şi să-l aşeze într-un spaţiu public. Şi care altul ar fi fost mai potrivit decât Punctul de informare turistică alMunicipiului Bucureşti, din pasajul Universităţii.”
Reconstrucția în realitate virtuală a exteriorului Muzeului Simu a fost realizată de Universitatea de Arhitectură și
Urbanism “Ion Mincu”, în parteneriat cu Muzeul Municipiului București, Muzeul Național de Artă al României,
Arhivele Naționale ale României și Manifest Cultural, pe baza planurilor și a fotografiilor de arhivă. Au fost
scanate tridimensional și fotogrametriate obiecte provenite din patrimoniul Muzeului Simu, obținându-se reprezentări virtuale fidele realității.
Proiectul are ca scop reconstituirea cât mai fidelă a unuia din cele mai importante muzee de artă ale Bucureștiulu din perioada interbelică. Au fost modelate cu mare acuratețe atât exteriorul clădirii, cât și prima sală, cea dedicată Antichității, iar exponatele au fost amplasate într-un un spațiu arhitectural bogat în ornamente, conform
fotografiilor vremii.
S-a reconstruit astfel nu doar o clădire reper a vechiului București, ci și funcționalitatea acesteia, prin inserarea
unor obiecte din Muzeul Simu și prin recrearea experienței de vizitare. Cu ajutorul unei căști de realitate virtuală,
vizitatorii Punctului de Informare Turistică pot păși în spațiul Muzeului, iar o variantă accesibilă în mediul online a fost încărcată pe platforma Sketchfab.
Cât timp mai poate fi vizitat muzeul la Centrul de Informare Turistică a Municipiului Bucureşti aflăm de la Mihai
Guţanu, director în cadrul Administraţiei muzeelor şi patrimoniului turistic, Primăria capitalei: “Muzeul capătă pe
zi ce trece mai mulţi vizitatori şi de la o medie de 10-15 vizitatori pe zi, ieri am avut 30. Urmărim şi noi evoluţia şi interesul pe care îl stârneşte acest muzeu şi această prezentare în sistem VR (sistem de realitate virtuală sau, în engleză, Virtual Reality). Dacă vedem că se bucură de interes, vom prelungi perioada în care Muzeul Simu poate
fi vizitat virtual, cu o lună, poate două.”

Sau chiar şi şase luni, ne-a promis Mihai Guţanu, care ne-a descris apoi ce putem vedea pe parcursul acestei
vizite: “Muzeul propriu-zis a fost un templu grecesc, o copie a Templului lui Zeus din Olimp. Anastasie Simu a
fost un mare colecţionar, care în prima jumătate a secolului XX, a adunat o colecţie senzaţională. Lucrări de
fotografie de la începuturile fotografiei, a adunat grafică, pictură românească, (n.r. Theodor) Aman (n.r.
1831-1891, pictor, grafician, pedagog și academician român, întemeietor al primelor școli românești de arte frumoase de la Iași și București), (n.r. Alexandru) Severin (n.r. artist plastic mai puţin cunoscut), (n.r. Rudolf)
Schweitzer-Cumpăna (n.r. 1886-1975, pictor și grafician, român de origine germană sau evreiască profesor la
Institutul de Arte Plastice Nicolae Grigorescu din București, membru al Uniunii Artiștilor Plastici, secția pictură.), o colecţie de o bogăţie cunoscută la nivel mondial. El a făcut cunoscută peste hotare dărâmarea muzeului şi scoaterea colecţiilor din interior mult după ce aceste lucruri se petrecuseră. Şi veneau turişti italieni, francezi,spanioli şi întrebau unde poate fi vizitat muzeul sau unde poate fi văzută colecţia de grafică, de guaşă, de tuşuri ale unor remarcabili graficieni, cum ar fi Camil Pissaro, să spunem. Grafică de Pissaro nu se găseşte oriunde,
există câteva lucrări la Muzeul Luvru şi se găsea la Muzeul Simu, ca să vorbim despre colecţiile spectaculoase
ale muzeului Simu, care pot fi văzute acum virtual. Toată această bogăţie de obiecte de artă nu mai poate fi
văzută undeva adunată, decât virtual.”
Colecția muzeului număra aproximativ 1200 de piese în momentul în care a fost donată Statului român. Anastase
Simu este primul colecționar de artă care propune construirea unui templu dedicat artelor, cu scopul educării
cultural artistice a locuitorilor orașului conform sintagmei “Nu doar pentru noi, ci și pentru alții”

Sursa: Radio Romania International